22.02.2008

Miscarea sportiva

MIŞCAREA SPORTIVĂ

De-a lungul timpului, mişcarea sportivă a avut o tradiţie înclinată spre ramurile sportive existente în fiecare etapă istorică, în funcţie de dezvoltarea economică şi condiţiile sociale. Odată cu colonizarea germanilor şvabi, activităţile sportive se diversifică, ele desfăşurându-se atât pe plan local, cât şi în localităţile din jur, în diverse discipline sportive existente la aceea vreme.

Apariţia, în anul 1860, a mişcării sokoliste în Cehia, se va face simţită şi în localitate, care se materializează, (11) în anul 1924, când se creează Societatea de Educaţie Fizică ,,Şoimii României’’, acesta constituind un moment de referinţă pentru sportul din localitate.

Înfiinţarea şi activitatea „Şoimii României” este legată de fraţii Gheorghe şi Vasile Farca, care plecând în America, în 1907 descoperă mişcarea sokolilor (şoimi).

În oraşul american Saint Louis, împreună cu 19 tineri români Gheorghe Farca înfiinţează clubul „Străinul liber” şi urmează o mare şcoală de gimnastică din America „North American Gymnastic Union” iar în 1924 dă primul festival de gimnastică în America, iar cu banii strânşi va înfiinţa Şoimii României la Sânnicolau Mare.

Revenind în ţară se înscrie amator la Oficiul Naţional de Ed. Fizică din Bucureşti care l-a absolvit cu laude.

Fratele său Vasile urmează acelaşi traseu şi termină aceeaşi şcoală de gimnastică din Indianapolis.

Amândoi fraţii Farca au organizat mai multe societăţi de gimnastică în oraşele americane (Chicago, Saint Louis,Philadelphia şi Detroit).

Întorcându-se acasă în 1920 au început munca pentru înfiinţarea societăţii de gimnastică Şoimii României, la 28.09 1924, Şoimii României aveau următoarele discipline sportive:

-exerciţii de gimnastică,

-figuri acrobatice,

-piramide şi lupte,

-întreceri, alergări şi sărituri,

-salturi mortale,

-jocuri şi dansuri naţionale etc.

În 1930 Şoimii României duc faima peste graniţa României, pe teritoriul Iugoslaviei la Belgrad, fiind apreciaţi ca cei mai buni dintre participanţi.

În 1932 Şoimii României participă în Cehoslovacia la Praga (ţara sokolilor), unde erau prezente la concurs 22 de naţiuni cu 60.000 de sokoli, asistând peste 100.000 de spectatori.

La Praga Şoimii României au obţinut medalia de aur, au defilat prin faţa preşedintelui ceoslovac Massaryk, iar presa străină inclusiv cea din America a adus elogii domnului Farca, cu ai dumisale feciori şi fete din Sânnicolau Mare. La Oraviţa, cu ocazia vizitei Regelui Ferdinant, Şoimii României au defilat prin faţa suveranului fiind aplaudaţi cu căldură.

Şoimii României au jucat un rol foarte important în mişcarea de educaţie fizică din şcolile judeţului Timiş-Torontal şi Arad, iar în Sânnicolau Mare s-a construit prima sală de sport în curtea Gimnaziului „Principele Carol” ( Grupul Şcolar Agricol).

La jubileul aniversării a 10 ani de existenţă la 03.06 1934 au participat peste 1200 de băieţi şi 600 fete, din 21 de şcoli primare şi 3 gimnazii din Timiş şi Arad.

Pe arena din faţa Spitalului Berta s-a prezentat un spectacol grandios asemănător cu cel din Cehoslovacia.

În cadrul societăţii sportive s-a înfiinţat şi cohorta de cercetaşi, care a participat la concursul internaţional de la Poiana Braşov având ca scop cunoaşterea frumuseţilor şi bogăţiilor patriei. A fost înfiinţată şi societatea de tenis care a participat la concursurile de la Arad.

Apariţia războiului diminuează activitatea şoimilor şi chiar încetează pentru totdeauna, datorită lipsei de fonduri şi a mijloacelor de transport precare.

În anul 1902, ia fiinţă prima echipă de fotbal numită Asociaţia Sportivă ,,Sâmiclăuşana”, care îşi desfăşura activitatea pe terenul de lângă Gara Mică, iar mai apoi pe terenul de pe Strada Timişoara unde se jucau meciuri de fotbal cu echipe din localităţile din jur.

Activitatea fotbalistică se reia în anul 1953, când se construieşte stadionul oraşului cu o capacitatea de 5.000 de locuri şi cu o tribună principală, în care îşi va desfăşura activitatea echipa de fotbal ,,Unirea’’. După reorganizarea fotbalului în 1990 echipa se menţine în Divizia D, fără alt obiectiv decât evitarea retrogradării. Jucătorii şi cheltuielile acestei echipe sunt plătite de către Primărie.

După înfiinţarea cooperativei meşteşugăreşti Bănăţeanul, aceasta îşi constituie o echipă de fotbal numită ,,Voinţa’’, pe un teren propriu, lângă ştrandul termal. Meciurile se desfăşoară în judeţ, cu jucători dintre angajaţii cooperativei, şi din oraş.

Un eveniment sportiv, ce a adus faima oraşului, a fost echipa de volei feminin, care a câştigat campionatul republican trei ani la rând, între 1958-1960.

Pe lângă Şcoala Agricolă, ia fiinţă, în anul 1928, clubul ,,Meteorul’’, care alături de şcolile din oraş, participă la evenimentele sportive ale oraşului. Activitatea acestui club a fost de scurtă durată, doar până în anul 1940.

La Campionatul Naţional de Juniori la tenis de masă a fost obţinut un titlu naţional, de elevul Bălan Cristian.

Între anii 1985-1996 a funcţionat o sală de popice modernă, care nu a fost folosită decât pentru concursuri. Sala de popice s-a desfiinţat, în locul ei fiind acum o secţie de confecţii şi încălţăminte a unei firme italiene.

În anul 2004 oraşul are următoarele echipe şi secţii sportive: echipa de fotbal Unirea (divizia B), echipa de fotbal Voinţa, din campionatul judeţean, echipa de handbal fete (divizia A), echipa de handbal băieţi (divizia B), echipele de fotbal juniori, secţia de gimnastică, secţia de karting şi secţia de călărie.

Pentru desfăşurarea activităţilor, pe timp de iarnă şi a sporturilor de sală, s-a construit Sala de Sport, care are ca destinaţie desfăşurarea meciurilor de handbal fete şi băieţi, activităţile sportive ale elevilor din şcoli generale şi licee, gimnastică şi meciuri de fotbal. Pentru cazarea sportivilor s-a construit hotelul Sport şi Căminul Sportiv.

Bazinul olimpic al Ştrandului termal şi rece nu este folosit decât pentru activităţi de agrement şi deloc pentru activităţile sportive. În anul 2002 s-a construit un kartodrom în partea de sud vest a oraşului, unde se vor desfăşura concursuri naţionale şi internaţionale.

Hipodromul a fost construit în anul 1985, în partea de nord est a oraşului, pe strada Ţichindeal, având în dotare o pistă de concurs cu obstacole, tribună de arbitraj, tribună cu o capacitate de 400 de locuri, grajduri, clădire administrativă şi un parc la intrare.

La Campionatul Individual al Maeştrilor şi la Campionatul Naţional al Juniorilor, desfăşurat în perioada 11-13 octombrie la Sibiu 2002, clubul sportiv Sânnicolau Mare a obţinut titlul de vicecampion naţional, iar în luna Decembrie 2003 a concurat în SUA, sub sigla a CS Unirea Sânnicolau Mare.

Mişcarea sportivă, deşi nu a avut întotdeauna performanţele aşteptate, rămâne un aspect important din viaţa oraşului, mai ales pentru cei tineri şi talentaţi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu